"Noi, cele numite call-girl - femeile care lucram pentru agentii de escorta, in special pentru cele scumpe si, in special, pentru cele conduse de femei - nu aratam deloc diferit fata de restul oamenilor. Uneori, nici macar nu suntem mai frumoase. Asa ca lumea se sperie: am putea, va dati seama, sa fim chiar unele dintre voi. Poate chiar suntem. Realitatea este ca barbatii au nevoie de noi. si ca nu vor sa aiba nevoie de noi. Asa ca ne acuza. De aceea, prostituatele sunt considerate amorale: pentru ca meseria lor este sa satisfaca acea parte amorala pe care o are fiecare dintre noi. Asa ca lasati totul deoparte. Doar pentru putin timp eliberati-va de vina, de stereotipuri si de prejudecati. De-abia atunci imi veti putea asculta povestea."
Asa isi incepe Jeannette Angell memoriile.
Dame de companie care sa-si publice jurnalele intime au mai existat. Tot asa cum exista si prostituate de lux cu studii universitare. Ba chiar cu doctorat. Lectorii universitari care sa vorbeasca, din perspectiva antropologica, despre prostitutie chiar nu sunt o noutate. Dar o femeie cu cariera universitara care ziua preda cursuri de sociologie, istorie si religie, iar noaptea da "lectii particulare” in doi sau in grup, cu sau fara jucarii erotice si care isi publica memoriile ce se bucura de un imens succes, nu veti mai intalni. Numele ei este Jeannette Angell.
Atat pentru lumea literara, cat si pentru publicul larg, Jeannette Angell reprezinta un caz aparte. De-a dreptul scandalos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu